Ai plecat intr-o seara de vara:
te-a furat, te-a strigat un baiat.
Si mi-i dorul nebuna vioara,
si mi-i sufletul neimpacat.
Esti departe-departe-departe,
frunza-i coapta si tremura greu.
Calea Robilor vesnica arde:
o fi calea destinului meu
Nu stiu: vina a cui va ramane?
Poate-a mea, poate-a ta, poate-a lui
Ce mi-i soarele zilei de maine,
daca-a fost o iubire si nu-i!
Lacrima amara, lacrima amara
ma incearca iara ca un vechi refren.
Amintiri si clipe reancep sa doara,
ora e tarzie, e pustiu in gara
Si nu mai vine nici un tren!