Sânt feti ă de ţăran şi am şaptesprezece ani
Şi mi-e dragă de un brav poliţist
Cu mustaţă, subţirel, parcă-i tras printr-un inel
Are-un mers uşor de parcă-i artist
El mai vine câte-odat, pe la noi pe-aici prin sat
L-am văzut chiar mai dăunăzi la club
Eu cu ochii l-am furat, însă el n-a observat
În maşină s-a urcat şi-a plecat
Doamne nu ştiu ce să fac, ca să-i fiu cumva pe plac
Parcă nu-s urâtă şi nu-s rea de fel
Refren
Hei, hei poliţist
Hei, hei poliţist
Ia-mă şi pe mine cu tine la oraş
Doar din dragoste vreau să fiu aleasa ta
Însă bravul poliţist, cu maniere de artist
A trecut pe lângă mine pasiv
Am crezut cu-adevărat, că el nu m-a observat
Şi în gândul meu pu in m-am supărat
Dar băiatul poliţist, lângă mine s-a oprit
Şi zâmbind frumos î-mi spune aşa:
„Fato, da, frumoasă eşti, dar o ţâră să mai creşti
Şi pe urmă vom avea ce discuta”
Doamne nu ştiu ce să fac, ca să-i fiu cumva pe plac
Parcă nu-s urâtă şi nu-s rea de fel
REFREN
RETURN
Însă bravul poliţist, cu maniere de artist
A trecut pe lângă mine pasiv
Am crezut cu-adevărat, că el nu m-a observat
Şi în gândul meu pu in m-am supărat
Doamne nu ştiu ce să fac, ca să-i fiu cumva pe plac
Parcă nu-s urâtă şi nu-s rea de fel
REFREN