Versuri: Flavia Buref muzica: Vasile Vasilache jr.
E multă vreme de când ploaia ne-a-ndrăgit
Din prima seară chiar un parc ne-a dăruit
Atâta i-a speriat pe toţi cu stropii grei,
Că ne-a făcut stăpâni pe parc şi pe alei.
Ce fericiţi copacii uzi îi scuturam,
Ca doi copii desculţi prin ploaie alergam.
Refren: Ploaia dansa împreună cu noi,
Se-nveselea când râdeam amândoi.
Ploaia vedea cum cuvintele mari le-ocolim
Dar pe feţe citea cât de mult ne iubim.
Ploaia glumea lunecând printre noi
Ploaia visa când tăceam amândoi
Şi ne şoptea că nimic nu-i prea mult,
Nici prea greu
Dacă vrem dragostea
Să dureze mereu.
În ziua-n care din nimicuri ne-am certat,
A fost o clipă când iubirea ne-am uitat
Şi pentru-o, vorbă drumul ni s-a despărţit
Dar ploaia caldă ne-a oprit şi dojenit.
Stropii grăbiţi urmele paşilor ştergeau
De fericire ochii umezi surâdeau.
Refren:
