Trece viața, trec ca anii de-s ușori sau grei
Gândurile sunt dușmanii, spaima liniștii
Trece-n grabă tinerețea, face cum vrea ea
Parcă nimic nu o poate alina.
Refren:
Trec anii unui om ca frunzele de pom,
Trec zilele pe rând, spre nicăieri zburând
Știi, Doamne, de aș putea, mi-aș vinde durerea,
Dar numai timpul o poate alina. Tara – ra – ra – rai – rai – ra – ra, Tara – ra – ra – rai – rai – rai – ra – rai – ra.
Strofa II:
Trec secundele grăbite, noi nemuritori
Câte nopți neliniștite, câte da culori
N-am regrete, am ispite, știu că aș mai vrea
Să mai iubesc cum am iubit cândva.
Refren.
Trec anii unui om ca frunzele de pom,
Trec zilele pe rând, spre nicăieri zburînd
Știi, Doamne, de aș putea, mi-aș vinde durerea,
Dar numai timpul o poate alina
Ra ra ra
Trec anii unui om ca frunzele de pom
Trec zilele pe Rind spre nicăieri zburind
Știi Doamne deas putea mias vinde durerea
Dar numai timpul o poate alina
